În general, există mai mulți factori care influențează bolile infecțioase, inclusiv acest Covid-19 (Sars-Cov-2) care a blocat lumea. Dar când vine vorba de climă, părerile sunt împărțite și chiar există unele controverse. Unii cercetătorii au descoperit, recent, că și vremea este un factor de influență asupra evoluției bolii. Alte studii nu au stabilit o legătură clară între temperatura exterioară şi Sars-Cov-2. Legătura dintre vreme și circulația COVID-19 este neglijabilă, susțin oamenii de știință de la Princeton.
Autorii unui studiu recent au analizat numărul de decese zilnice cauzate de COVID-19, datele meteorologice și cele poluante, în perioada 20 ianuarie – 29 februarie 2020, în Wuhan, China, locul de unde a pornit totul.
Potrivit oamenilor de știință, ar exista totuși o legătură între mortalitatea prin COVID-19 și temperatura de afară.
„Studiul nostru demonstrează că variațiile de temperatură și umiditatea influențează puternic gradul de mortalitate”, arată oamenii de știință, potrivit Antena 3, care citează medrxiv.org.
Noul coronavirus s-a răspândit, din decembrie 2019, în întreaga lume și a determinat declararea pandemiei de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Sezonalitatea SARS-CoV-2 rămâne o ipoteză dificil de testat, potrivit specialistului în boli infecţioase Pierre Tattevin.
Vara nu va opri pandemia Covid-19, spun numeroși cercetători. Căldura nu va pune capăt pandemiei Covid-19 în emisfera nordică, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea Princeton.
Aproximativ 60% dintre cazurile confirmate de COVID-19, boala provocată de noul coronavirus, au fost înregistrate în zone în care temperatura aerului era cuprinsă între 5 şi 15 grade Celsius, a constatat o echipă de cercetători din China într-un studiu citat de agenţia Xinhua, citată de Agerpres.
Specialiştii au cercetat impactul temperaturii ambientale asupra răspândirii globale a COVID-19, conform articolului ştiinţific ce însoţeşte studiul recent, publicat în jurnalul ştiinţific Science of The Total Environment.
Relaţia dintre numărul de cazuri de COVID-19 confirmate zilnic şi condiţiile meteorologice, inclusiv temperatura şi umiditatea, a fost studiată pe baza datelor de la aproximativ 3,75 milioane de cazuri de COVID-19 confirmate la nivel mondial, în 185 de ţări şi regiuni, în perioada 21 ianuarie – 6 mai.
Cercetătorii au constatat că în zonele cu valori de temperatură situate între 5 şi 15 grade Celsius au fost reportate 60% dintre cazurile confirmate de COVID-19. Mai mult, aproximativ 73,8% dintre cazurile confirmate erau concentrate în regiuni cu o umiditate absolută între 3 şi 10 grame pe metru cub.
Constatările indică faptul că SARS-CoV-2 a părut să se răspândească spre latitudini mai înalte şi sugerează că ar exista o zonă climatică optimă în care concentraţia de SARS-CoV-2 a sporit în mod semnificativ în mediul ambient, inclusiv pe suprafaţa obiectelor.
Imaginile care surprind parcările spitalelor din Wuhan, realizate prin satelit, precum și căutările pe internet, sugerează că noul coronavirus s-ar fi răspândit în China încă de la începutul lunii august 2019, potrivit unui nou studiu realizat de Harvard Medical School.
În cadrul studiului, care nu a fost încă analizat și de alți experți, s-a descoperit faptul că un număr semnificativ mai mare de mașini au fost parcate lângă cinci spitale din Wuhan în vara și toamna lui 2019 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
De asemenea, pe motorul de căutare chinez Baidu au fost descoperite mai multe căutări de cuvinte asociate cu boala infecțioasă, relatează CNN.